Salina Târgu Ocna este amplasată pe valea Trotuşului, într-un cadru natural deosebit din apropierea oraşului Tg. Ocna. Începuturile exploatării sării în zonă se pierd în negura vremii, însă, cea mai veche mărturie scrisă datează din anul 1380 şi este constituită de un hrisov domnesc din care rezultă plata unei cantităţi de 2000 ocale de sare pentru construcţia unui pod de piatră. Există o veche legendă conform căreia în zonă se găseau păduri seculare unde îşi aveau sălaşul haiduci şi tâlhari. Se spune că un astfel de haiduc, urmărit fiind de poteră, a căzut într-o groapă de sare, descoperirea scăpându-l pe acesta de pedeapsă.

Deşi sarea se extrăgea cu siguranţă dinainte (în perioada 1407-1434, pecetea localităţii reprezenta un miner cu un ciocan de tăiat sarea în mână), exploatarea sării la Tg. Ocna este înregistrată în timpul domniei lui Ştefan cel Mare, acesta întărind spre sfârşitul vieţii sale, privilegiul acordat ctitoriei de la Putna de a se aproviziona cu sare de la Târgu Ocna. Până în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, exploatarea sării la Târgu Ocna s-a realizat în ocne sub formă de clopot. În perioada 1870-1968, în minele Moldova Veche (mina Carol I) si Moldova Nouă (mina Carol II) exploatarea sării s-a efectuat în camere trapezoidale. La N-E de mina Moldova Nouă, a fost deschisă mina Pilot, în care se realiza exploatarea la doua orizonturi, utilizându-se metoda camere mici şi pilieri pătraţi, aplicata experimental pentru întâia dată în România. În această mina a fost amenajată şi a funcţionat în perioada 1974-2005, prima bază de turism a Salinei Târgu Ocna, cunoscută sub denumirea de Sanatoriu. Din anul 2005, poteţialul turistic al Salinei Târgu Ocna s-a concentrat la orizontul IX al minei Trotuş, aici fiind amenajată o baza modernă de turism şi agrement.
În prezent, exploatarea sării se realizează la orizonturile (etajele) X şi XI al minei Trotuş, iar activitatea de turism este concentrată la etajul IX. Desprinderea sării de masiv se realizează printr-o tehnologie de lucru similară cu cea aplicată pe plan mondial şi cuprinde următoarele operaţii: copturirea, havarea, perforarea, încărcarea şi împuşcarea găurilor de mină, transportul sării. Spaţiile interioare ale minei vizitabile sunt săli şi coridoare boltite sau cu tavan plat, cu suprafaţă neregulată.

În anul 1992, în inima masivului de sare, a fost realizată prima biserică ortodoxă subterană din Europa, cu hramul Sf. Varvara – ocrotitoarea minerilor. În faţa altarului se află catapeteasma constituită din 24 de icoane. Iconostasele, scaunul împărătesc, aplicele şi frumosul candelabru, ce asigură iluminarea bisericii, au fost meşteşugite din sare de mineri – artizani.
Amplasată la 240 m adâncime şi desfăşurată pe o suprafaţă de 13.000 mp, locaţia oferă condiţii optime pentru relaxare, activităţi sportive pe terenurile de minifotbal, baschet, tenis de câmp, tenis de masă şi reculegere în lăcaşul sfânt al bisericii. Lacul cu apă sărată şi cascada completează un peisaj deosebit. Pentru copii sunt amenajate spaţii de joacă dotate cu leagăne, tobogane şi balansoare, toboganele gonflabile fiind locul preferat al micuţilor vizitatori. Jocurile mecanice constituie o atracţie pentru turişti, indiferent de vârstă iar cunoscătorii se pot delecta cu o partidă de biliard.

În subteran există spaţiu pentru gimnastică şi un punct de prim ajutor. Nou înfiinţatul „Muzeu al sării”, tot în subteran, oferă informaţii despre geneza, evoluţia exploatării şi prelucrării sării, virtuţile sale terapeutice şi cuprinde exponate interesante legate de activitatea de exploatare a sării.

În spaţiile turistice din subteran există acoperire pentru telefonie mobilă şi internet wireless.

Serviciile turistice ale Salinei Tg. Ocna s-au diversificat prin amenajarea, în anul 2010, la suprafaţă, o modernă bază de agrement care cuprinde un ştrand cu apă sărată, şezlonguri şi umbrele de soare, duşuri, cabinet medical, terasă şi magazin.

Accesul în subteran se face doar cu autobuze şi microbuze puse la dispoziţie de administraţia salinei. Salina dispune de o parcare exterioară păzită pe care o pune la dispoziţia vizitatorilor.

CARACTERISTICILE MEDIULUI SUBTERAN

• Temperatura: constantă, 120C;
• Umiditate: circa 50%;
• Înălţimea camerei: 8 m;
• Suprafaţă utilă: 8.900 m2;
• Altitudine: 138 m;
• Diferenţă de nivel faţă de suprateran: 136 m;
• Lipsa curenţilor de aer;
• Aerosoli salini;

Pentru mai multe informatii vizitati http://www.salina.ro/